„Dar care este lucrul copilului? Copilul, de este lovit, plange, iar cu cei ce se bucura cu el, se bucura. De este ocarat, nu se manie, și de este laudat, nu se mandreste. De-l cinstesc pe altul mai mult ca pe el, nu pizmuieste. De sunt luate lucrurile lui, nu se tulbura. De-i ia ceva din mostenire, nu stie. Nu se duce la judecata cu cineva. Nu uraste pe vreun om. De este sarac, nu se intristeaza. De este bogat, nu se trufeste. De vede femeie, nu o pofteste. Placerea si grija nu-l stapanesc. Pe nimeni nu judeca, pe nimeni nu stapaneste, pe nimeni nu barfeste, nu ravneste ceea ce nu cunoaste, nu rade de chipul aproapelui, nu dușmanește pe cineva, nu se preface, nu cauta slava lumii acesteia, nu cauta sa adune bogatie, nu este iubitor de arginți, nu se face andraznet, nu se cearta.”
Avva Isaia Pustnicul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu