Mută-te duhovniceşte în acele zile şi în acele întâmplări, şi sărută-I poala şi mânecile veşmintelor,nu îndepărta inima ta de la El. Când îi auzi pe prigonitorii Lui cum şoptesc: „Vinovat e!” tu strigă-le în urechi: „Drept e!” Iubeşte-l pe Cel ce te iubeşte,cu toată inima ta!
Când Evreii Îl pălmuiesc, tu întinde mâna ta în apărare şi primeşte palma în locul Lui. Când Îl scuipă,tu spune: „Scuipătorilor,ce veţi arunca unii altora în faţă,dacă asupra Lui folosiţi tot scuipatul vostru,toată alcătuirea voastră?”
Când Pilat Îl întreabă pe tăcutul Domn: „Ce este adevărul?”, tu mărturiseşte şi spune: „Iată,El este Adevărul dumnezeiesc viu şi întrupat”. Când ostaşii Romani Îl biciuiesc,tu stai lângă El şi spune fiarelor: „Fiii lupoaicei,veşnici purtători de moarte, nu biciuiţi pe Mielul lui Dumnezeu cel purtător de viaţă, Care dă viaţă împărăţiei voastre a morţii”.
Mergi după El pe Calea Patimilor,şi poartă crucea Lui împreună cu Simon Kirineanul şi împreună cu fericita Veronica şterge-I faţa de praf şi sânge şi împreună cu Mironosiţele plângi şi umezeşte-I buzele uscate cu un pahar de apă rece şi răcoreşte-I fruntea înfierbântată. Dăruieşte-I întreagă inima ta şi iubeşte-L cu toată inima ta în ceasurile umilinţei Lui.
Când auzi lovitura ciocanului asupra preacinstitelor Sale mâini,tu strigă de durere. Când sunt bătute cuiele în preacinstitele Sale picioare,tu iarăşi vaită-te, ca şi cum fierul s-ar înfige în trupul tău.
Închină-te Preasfintei Sale Maici şi sărută poala şi mânecile veşmintelor sale. Nu-i spune nimic. Nu o întreba nimic. Închină-te încă o dată sfintei sale dureri. Şi încă o dată sfintei sale tăceri. Spune în sine-ţi: „Preacinstită Maică,şi eu Îl iubesc cu toată inima mea.”
Scoate inima ta şi pune-o în trupul Său şi uită de sine. Fii în El şi rabdă ce rabdă El şi cu totul să mori pentru sine. Mori înaintea Lui.
Când Iosif şi Nicodim Îl pogoară în mormânt,tu caută să fii împreună cu El în mormânt. Închipuie-ţi că nu eşti viu în această lume. Ca o umbră să stai undeva aproape de mormânt şi viaţa ta să o priveşti ca fiind în mormânt. Şi îţi va fi dulce,foarte dulce, moartea cu El şi întru El.
Oare cu cât mai dulce va fi învierea cu El şi întru El, când a treia zi te vor lumina îngerii la mormânt?! Oştenii Împăratului merg înaintea Împăratului, feţele lor-s ca fulgere arzătoare, iar veşmintele albe-s ca zăpada. Iar când îngerii lui Dumnezeu vor lumina în întunericul Golgotei şi în întunericul sufetului tău, atunci te vei simţi ca un om nou.
Şi când,tremurând,vei privi Minunea Minunilor şi nu vei şti dacă să te ascunzi sau să fugi sau să i te arăţi,iată,El întâiul se va apropia de tine şi ca pe Maria te va chema după nume. Iar când El te va numi prin glasul Lui,ca printr-un fir electric va intra în tine un nou curent, o nouă viaţă,o nouă putere. Şi El îţi va întoarce inima ta,ţi-o va da şi pe a Lui. Şi tu,tremurând vei cădea la picioarele Lui şi,printre suspine,vei striga precum Toma: Domnul Meu şi Dumnezeul Meu, slavă Ţie!"
Sfantul Nicolae Velimirovici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu