"De aceea, va indemn sa fiti foarte atenti la acest gingas glas cu care Dumnezeu vorbeste inlauntrul nostru. Sa-L lasam pe Dumnezeu sa vorbeasca in noi si sa plecam urechea la glasul Lui – glasul constiintei noastre – ca sa putem urma desavarsit calea poruncilor Lui. Sa ascultam mereu de aceasta soapta a Duhului Sfant din noi, ca nu cumva sa cadem la marele examen din ziua Judecatii. Pentru ca oricine am fi, frati crestini, mari sau mici, cu toti murim. Si cand murim, ni se inchid ochii acestia, dar ni se deschid alti ochi, si cand vom vedea unde suntem, tanguirea va fi cumplita, fratilor! Ca si un elev sau un student care, in loc sa fie serios, sa se pregateasca la examen, isi petrece viata in destrabalare si nesocoteste pe profesor. Si vine ceasul sa se prezinte la un examen serios, si este nepregatit, pentru ca a nesocotit pe profesorul care i-a spus: „Am sa te ascult din cutare si cutare lucru”. Si cade la examen, „il pica”. Aici, pe pamant, se mai poate interveni cumva, dar acolo nu se mai poate interveni in nici un fel. Acolo mergem cu viata noastra duhovniceasca, cu faptele noastre, asa cum au fost ele. Pregatiti-va pentru acest cumplit examen, pentru ca acolo nu este cautare la fata, ci este cautare la fapte! Fiti atenti, frati crestini, la propria viata, pentru ca Dumnezeu Se tine de cuvant, nu minte!
Nu uitati: facem bine, mostenim binele. Traim in lumina, intram in lumina. Traim in murdarie, intram unde e murdar. Sa ne gandim mereu la noi insine, ca sa tinem in frau trupul acesta indaratnic, care zburda: „Sunt tanar, trebuie sa-mi traiesc viata – ce, sunt baba?!” Ca si cum tinerii n-ar muri! Mor si tinerii. Sa nu uitam ca ne vine si noua sfarsitul si in ceea ce ne va gasi, in aceea ne va judeca Dumnezeu. Nu ne jucam cu propria noastra existenta. Suntem lasati pe pamant sa implinim un rost al nostru, un rost precis. Suntem lasati ca niste negustori, sa agonisim inca de aici viata cea vesnica. Sa nu risipim viata zadarnic si pe urma sa auzim acel cuvant ingrozitor: „Plecati de la Mine, netrebnicilor!”
Luati la inima acest indemn al Bisericii. Sa ne traim viata asa cum se cuvine, cu intelepciune, nu ca cei neintelepti. Amin”.
Parintele Sofian Boghiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu